recuzare - explicat in DEX

recuzare (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
RECUZÁRE, recuzări, s. f. Acțiunea de a recuza și rezultatul ei; recuzație. – V. recuza.

recuzare (Dicționar de neologisme, 1986)
RECUZÁRE s.f. Acțiunea de a recuza și rezultatul ei; recuzație. ♦ Sustragere de la ceva. [< recuza].

recuzare (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
recuzáre s. f., g.-d. art. recuzắrii; pl. recuzắri

recuzare (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
RECUZÁRE, recuzări, s.f; Acțiunea de a recuza și rezultatul ei; recuzație. — V. recuza.