recupera - explicat in DEX

recupera (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
RECUPERÁ, recuperez, vb. I. Tranz. 1. A dobândi din nou, a redobândi, a recâștiga. 2. A utiliza, total sau parțial, ceva (deșeuri de materiale sau o energie) care altfel s-ar pierde. – Din fr. récupérer, lat. recuperare.

recupera (Dicționar de neologisme, 1986)
RECUPERÁ vb. I. tr. 1. A recâștiga, a redobândi. 2. A folosi un material sau o energie care în mod obișnuit se pierde. [Cf. récupérer, it., lat. recuperare].

recupera (Marele dicționar de neologisme, 2000)
RECUPERÁ vb. I. tr. 1. a recâștiga, a redobândi. ◊ a lucra o zi, o oră etc. pentru a acoperi pe cele pierdute dintr-o cauză oarecare. 2. a utiliza total sau parțial un material, o energie care în mod obișnuit se pierde. 3. (mar.) a trage lanțul ancorei sau o parâmă atât cât să rămână întins(ă). II. intr. a-și recăpăta capacitatea de muncă. (< fr. récupérer, lat. recuperare)

recupera (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
recuperá (a ~) vb., ind. prez. 3 recupereáză

recupera (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
RECUPERÁ, recuperez, vb. I. Tranz. 1. A dobândi din nou, a redobândi, a recâștiga. 2. A utiliza, total sau parțial, deșeuri de materiale sau o energie care altfel s-ar pierde. — Din fr. récupérer, lat. recuperare.