recțiune (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)RECȚIÚNE, recțiuni, s. f. (
Gram.) Calitate a unui cuvânt de a primi un determinant care trebuie să aibă o anumită formă flexionară sau o anumită construcție prepozițională; legătura dintre cuvinte și determinantele lor; regim. [
Pr.:
-ți-u-] – Din
fr. rection, germ. Rektion.