recolment (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)RECOLMÉNT, recolmente, s. n. Verificare a legalității tăierii unei păduri. – Din
fr. récolement.recolment (Dicționar de neologisme, 1986)RECOLMÉNT s.n. Verificare a legalității tăierii unei păduri. [< fr.
récolement].
recolment (Marele dicționar de neologisme, 2000)RECOLMÉNT s. n. 1. (jur.) verificare a obiectelor conținute într-un inventar, într-un sechestru. 2. verificare a legalității tăierii unei păduri. (< fr.
récolement)
recolment (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)recolmént s. n.,
pl. recolménterecolment (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)RECOLMÉNT, recolmente, s. n. Verificare a legalității tăierii unei păduri. — Din
fr. récolement.