recidivist (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)RECIDIVÍST, -Ă, recidiviști, -ste, adj.,
s. m. și
f. (Persoană) care comite o recidivă;
p. ext. (persoană) care repetă aceeași greșeală. – Din
fr. récidiviste.recidivist (Dicționar de neologisme, 1986)RECIDIVÍST, -Ă adj., s.m. și f. (Cel) care se află în recidivă; (
p. ext.) care recidivează; care repetă aceeași greșeală; recidivant. [Cf. fr.
récidiviste].
recidivist (Marele dicționar de neologisme, 2000)RECIDIVÍST, -Ă adj., s. m. f. (cel) care săvârșește o recidivă (2). (< fr.
récidiviste)
recidivist (Dicționaru limbii românești, 1939)*recidivíst, -ă s. și adj. (d.
recidivă; fr.
récidiviste). Care cade în recidivă:
criminal saŭ
bolnav recidivist, un recidivist.recidivist (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)recidivíst adj. m.,
s. m.,
pl. recidivíști; adj. f.,
s. f. recidivístă, pl. recidivísterecidivist (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)recidivist m. cel ce comite a doua oară un delict, o crimă.
recidivist (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)RECIDIVÍST, -Ă, recidiviști, -ste, adj.,
s. m. și
f. (Persoană) care se află în stare de recidivă;
p. ext. (persoană) care repetă aceeași greșeală. — Din
fr. récidiviste.