recensământ (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)RECENSĂMẤNT, recensământuri, s. n. Operație administrativă care constă în înregistrarea statistică a populației, a animalelor, a vehiculelor etc. dintr-o țară sau dintr-o regiune dată; catagrafie. [
Pl. și:
recensăminte] – Din
fr. recensement.