recapitulativ (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)RECAPITULATÍV, -Ă, recapitulativi, -e, adj. Care recapitulează, care are rolul de a recapitula;
p. ext. rezumativ. – Din
fr. récapitulatif.recapitulativ (Dicționar de neologisme, 1986)RECAPITULATÍV, -Ă adj. Care recapitulează; pentru recapitulare; (
p. ext.) rezumativ. [< fr.
récapitulatif].
recapitulativ (Marele dicționar de neologisme, 2000)RECAPITULATÍV, -Ă adj. care recapitulează; pentru recapitulare; rezumativ. (< fr.
récapitulatif)
recapitulativ (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)recapitulatív adj. m.,
pl. recapitulatívi; f. recapitulatívă, pl. recapitulatíverecapitulativ (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)RECAPITULÁTIV, -Ă, recapitulativi, -e, adj. Care recapitulează, care are rolul de a recapitula;
p. ext. rezumativ. — Din
fr. récapitulatif.