recapitulare (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)RECAPITULÁRE, recapitulări, s. f. Acțiunea de
a recapitula și rezultatul ei. ♦ Operație de revedere sistematică a materiei parcurse într-o anumită perioadă de învățământ. –
V. recapitula.recapitulare (Dicționar de neologisme, 1986)RECAPITULÁRE s.f. Acțiunea de a recapitula și rezultatul ei. ♦ Operație de revedere sistematică a materiei parcurse; (
p. ext.) sintetizare, rezumare. ♦ Rememorare. [<
recapitula].
recapitulare (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)recapituláre s. f.,
g.-d. art. recapitulắrii; pl. recapitulắrirecapitulare (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)RECAPITULÁRE, recapitulări, s. f. Acțiunea de a recapitula și rezultatul ei. ♦ Operație de revedere sistematică a materiei parcurse într-o anumită perioadă de învățământ. —
V. recapitula.