râpă (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)RẤPĂ, râpe, s. f. Coastă abruptă a unui deal; surpătură de pământ făcută de torente sau de șuvoaie. ◊
Expr. A (se) da (sau
a merge, a se duce) de râpă = a (se) distruge, a (se) nimici, a nu mai rămâne nimic, a eșua. [
Pl. și:
râpi] –
Lat. ripa.