rapacitate - explicat in DEX

rapacitate (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
RAPACITÁTE s. f. (Livr.) Însușirea de a fi rapace; cupiditate, lăcomie. – Din fr. rapacité, lat. rapacitas, -atis.

rapacitate (Dicționar de neologisme, 1986)
RAPACITÁTE s.f. Însușirea de a fi rapace; lăcomie. [Cf. it. rapacitá, fr. rapacité].

rapacitate (Marele dicționar de neologisme, 2000)
RAPACITÁTE s. f. însușirea de a fi rapace; lăcomie. (< fr. rapacité, lat. rapacitas)

rapacitate (Dicționaru limbii românești, 1939)
*rapacitáte f. (lat. rapácitas, -átis). Aviditatea animaluluĭ de pradă: rapacitatea șoĭmuluĭ. Fig. Aviditate de cîștig.

rapacitate (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
rapacitáte (livr.) s. f., g.-d. art. rapacitắții

rapacitate (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
rapacitate f. 1. lăcomia animalului ce se repede asupra pradei; 2. fig. lăcomie de câștig.

rapacitate (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
RAPACITÁTE s. f. Însușirea de a fi rapace; cupiditate, lăcomie. — Din fr. rapacité, lat. rapacitas, -atis.