radiotelefon - explicat in DEX

radiotelefon (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
RADIOTELEFÓN, radiotelefoane, s. n. Aparat portabil de emisiune-recepție, folosit pentru radiocomunicații bilaterale pe distanțe relativ mici. [Pr.: -di-o-] – Din fr. radiotéléphone.

radiotelefon (Dicționar de neologisme, 1986)
RADIOTELEFÓN s.n. Aparat portabil folosit pentru efectuarea de radiocomunicații pe distanțe relativ scurte. [Cf. fr. radiotéléphone].

radiotelefon (Marele dicționar de neologisme, 2000)
RADIOTELEFÓN s. n. aparat portabil pentru efectuarea de radiocomunicații pe distanțe relativ scurte. (< fr. radiotéléphonique)

radiotelefon (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
radiotelefón (-di-o-) s. n., pl. radiotelefoáne

radiotelefon (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
RADIOTELEFÓN, radiotelefoane, s. n. Aparat portabil de emisie-recepție, folosit pentru radiocomunicații bilaterale pe distanțe relativ mici. [Pr.: -di-o-] — Din fr. radiotéléphone.