radiofar (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)RADIOFÁR, radiofaruri, s. n. Post fix de radioemisiune, folosit la dirijarea navigației maritime și aeriene. ♦ Radiobaliză. [
Pr.:
-di-o-] – Din
fr. radiophare.radiofar (Dicționar de neologisme, 1986)RADIOFÁR s.n. Post fix de emisiune radiofonică prin semnale, servind la dirijarea navigației aeriene și marine. V.
radiobaliză. [Pron.
-di-o-, pl.
-re, -ruri. / cf. fr.
radiophare].
radiofar (Marele dicționar de neologisme, 2000)RADIOFÁR s. n. stație radio ale cărei semnale permit stabilirea punctului radiogoniometric. (< fr.
radiophare)
radiofar (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)radiofár (-di-o-) s. n.,
pl. radiofáruriradiofar (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)RADIOFÁR, radiofaruri, s. n. Post fix de radioemisie, folosit la dirijarea navigației maritime și aeriene. ♦ Radiobaliză. [
Pr.: -
di-o-] — Din
fr. radiophare.