radioficare (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)RADIOFICÁRE, radioficări, s. f. Instalare în orașe și în sate a posturilor de radioficație; generalizare a transmisiunii programelor de radiodifuziune sonoră prin radiodistribuție. [
Pr.:
-di-o-] –
V. radiofica.radioficare (Dicționar de neologisme, 1986)RADIOFICÁRE s.f. Acțiunea de a radiofica și rezultatul ei; instalare a unei rețele de posturi de radioficație în orașe sau la sate. [<
radiofica, cf. rus.
radiofikațiia].
radioficare (Marele dicționar de neologisme, 2000)RADIOFICÁRE s. f. acțiunea de a radiofica; instalare a unei rețele de posturi de radioficație în orașe, sate etc. (< radiofica)
radioficare (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)radioficáre (-di-o-) s. f.,
g.-d. art. radioficắrii; pl. radioficắriradioficare (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)RADIOFICÁRE, radioficări, s. f. Instalare în orașe și în sate a posturilor de radioficație; generalizare a transmisiei programelor de radiodifuziune sonoră prin radiodistribuție. [
Pr.: -
di-o-] —
V. radiofica.