rabator (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)RABATÓR, rabatoare, s. n. Organ al unor mașini agricole care are rolul de a susține plantele în timpul tăierii și de a le apleca pe platforma mașinii. – Din
fr. rabattoir.rabator (Dicționar de neologisme, 1986)RABATÓR s.n. Organ al unor mașini agricole care apleacă plantele spre aparatul de tăiere. [Cf. fr.
rabattoir].
rabator (Marele dicționar de neologisme, 2000)RABATÓR s. n. organ al unor mașini agricole de recoltat care apleacă plantele spre aparatul de tăiere. (< fr.
rabattoire)
rabator (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)rabatór s. n.,
pl. rabatoárerabator (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)RABATÓR, rabatoare, s. n. Organ al unor mașini agricole care are rolul de a susține plantele în timpul tăierii și de a le apleca pe platforma mașinii. — Din
fr. rabattoir.