punctionare - explicat in DEX



puncționa (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
PUNCȚIONÁ, puncționez, vb. I. Tranz. A face o puncție. [Pr.: -ți-o-] – Din fr. ponctionner (după punct).

Alte cuvinte din DEX

PUNCTIONA PUNCTIFORM PUNCTIFICARE « »PUNCTISOR PUNCTSIVIRGULA PUNCTUAL