prozelitism (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PROZELITÍSM s. n. 1. Zel, râvnă, strădanie de a face prozeliți.
2. Devotament, atașament (la o credință, la o doctrină etc.) specific prozeliților. – Din
fr. prosélytisme.prozelitism (Dicționar de neologisme, 1986)PROZELITÍSM s.n. Zel, râvnă în a face prozeliți; devotament fierbinte față de o doctrină de curând adoptată. [< fr.
prosélytisme].
prozelitism (Marele dicționar de neologisme, 2000)PROZELITÍSM s. n. 1. zel în a face prozeliți. 2. devotament fanatic față de o religie, ideologie, doctrină. (< fr.
prosélytisme)
prozelitism (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)prozelitísm s. n.prozelitism (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)prozelitism n. zel de a face prozeliți.