protestație (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PROTESTÁȚIE, protestații, s. f. (
Înv.) Protest (
1). – Din
lat. protestatio, fr. protestation.protestație (Dicționar de arhaisme și regionalisme, 2002)protestáție, protestáții, s.f. (înv.)
1. protest.
2. act public prin care organele judecătorești constată neplata la scadență a unei polițe.
3. declarație, asigurare.
protestație (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)protestáție (
înv.)
(-ți-e) s. f.,
art. protestáția (-ți-a), g.-d. art. protestáției; pl. protestáții, art. protestáțiile (-ți-i-)