protamină (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PROTAMÍNĂ, protamine, s. f. Proteină (specifică peștilor) care conține în proporție mare aminoacizi. – Din
fr. protamine.protamină (Dicționar de neologisme, 1986)PROTAMÍNĂ s.f. Proteină bazică care conține în proporție mare aminoacizi. [< fr.
protamine].
protamină (Marele dicționar de neologisme, 2000)PROTAMÍNĂ s. f. proteină bazică cu un conținut mare de aminoacizi, în celulele seminale ale peștilor. (< fr.
protamine)
protamină (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)!protamínă (pro-ta-/prot-a-) s. f.,
g.-d. art. protamínei; pl. protamíne