protal (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PROTÁL, protale, s. n. (
Bot.) Lamă verde de forma unei frunze, rezultată din germinarea sporilor de criptogame vasculare. – Din
fr. prothalle.protal (Dicționar de neologisme, 1986)PROTÁL s.n. Lamă verde în formă de frunză întinsă pe pământ, rezultată din germinarea unui spor de criptogamă vasculară. [Pl.
-le, -luri. / < fr.
prothalle].
protal (Marele dicționar de neologisme, 2000)PROTÁL s. n. tal verde în formă de frunză, din germinarea sporului la ferigi, care poartă anterozoizii și arhegoanele. (< fr.
prothalle)
protal (Dicționar enciclopedic, 1993-2009)PROTÁL (‹
fr.; {s}
pro-2 +
gr. thallos „ramură”)
s. n. Corp vegetal în formă de lamă, de mici dimensiuni, care reprezintă generația gametofitică, haploidă, la ferigi, ecvisetacee și licopodiacee, rezultată din germinarea sporilor. Pe fața inferioară a
p. se formează organele de înmulțire sexuată (anteridiile și arhegoanele).
protal (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)protál s. n.,
pl. protále