protandrie (Dicționar de neologisme, 1986)PROTANDRÍE s.f. (
Biol.) Proterandrie. [Gen.
-iei. / < fr.
protandrie].
protandrie (Marele dicționar de neologisme, 2000)PROTANDRÍE s. f. proterandrie. (< fr.
protandrie)
protandrie (Dicționar enciclopedic, 1993-2009)PROTANDRÍE (‹
proto- +
gr. andro- „bărbat”)
s. f. 1. Situație în care staminele unei flori ajung la maturitate înaintea gineceului, împiedicând autopolenizarea.
2. Situație întâlnită la unele nevertebrate coloniale când indivizii masculi ajung la maturitatea sexuală înaintea celor femeli.