prosternație (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PROSTERNÁȚIE, prosternații, s. f. Prosternare. – Din
fr. prosternation.prosternație (Dicționar de neologisme, 1986)PROSTERNÁȚIE s.f. Prosternare. [Gen.
-iei. / cf. fr.
prosternation].
prosternație (Marele dicționar de neologisme, 2000)PROSTERNÁȚIE s. f. (rar) prosternare. (< fr.
prosternation)
prosternație (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)!prosternáție (
înv.)
(-ți-e) s. f.,
art. prosternáția (-ți-a), g.-d. art. prosternáției; pl. prosternáții, art. prosternáțiile (-ți-i-)