profesoraș (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PROFESORÁȘ, profesorași, s. m. (
Depr.) Diminutiv al lui
profesor. –
Profesor +
suf. -aș.profesoraș (Dicționaru limbii românești, 1939)*profesoráș m. (d.
profesor).
Fam. Iron. Un bĭet profesor (tînăr saŭ neînsemnat).
profesoraș (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)profesoráș (
fam.)
s. m.,
pl. profesoráși