precurmator - explicat in DEX



precurmător (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
PRECURMĂTÓR, -OÁRE, precurmători, -oare, adj. (Înv.) Care pune capăt, care întrerupe, care oprește (brusc). – Precurma + suf. -ător.

Alte cuvinte din DEX

PRECURMARE PRECURMA PRECUPIE « »PRECURSOARE PRECURSOR PRECUVANTA