potabil (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)POTÁBIL, -Ă, potabili, -e, adj. Care îndeplinește toate calitățile necesare pentru a putea fi băut; bun de băut.
Apă potabilă. – Din
fr. potable, lat. potabilis.potabil (Dicționar de neologisme, 1986)POTÁBIL, -Ă adj. Apă potabilă = apă bună de băut. [Cf. fr.
potable, lat.
potabilis].
potabil (Marele dicționar de neologisme, 2000)POTÁBIL, -Ă adj. (despre lichide) care se poate bea; bun de băut. (< fr.
potable, lat.
potabilis)
potabil (Dicționaru limbii românești, 1939)*potábil, -ă adj. (lat.
potabilis, d.
potare, a bea. V.
poțiune). Care se poate bea, bun de băut:
apă potabilă. V.
băubil.potabil (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)potábil adj. m.,
pl. potábili; f. potábilă, pl. potábilepotabil (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)potabil a. bun de băut:
apă potabilă.