posedat (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)POSEDÁT, -Ă, posedați, -te, adj.,
s. m. și
f. (Om) stăpânit de obsesii, de frământări sufletești;
p. ext. nebun. –
V. poseda.posedat (Dicționar de neologisme, 1986)POSEDÁT, -Ă adj. Stăpânit de obsesii. [Cf. fr.
possédé].
posedat (Marele dicționar de neologisme, 2000)POSEDÁT, -Ă adj., s. m. f. (om) stăpânit de obsesii. (< fr.
possédé)
posedat (Dicționaru limbii românești, 1939)*posedát, -ă adj. (fr.
possédé). Posedat de dracu, demoniac, energumen, nebun furios.
posedat (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)posedat a. în prada unui demon.