popa (Dicționar enciclopedic, 1993-2009)POPA, Aurelian Octav (
n. 1937, Amara, Basarabia, azi în Ucraina), clarinetist român. Sunet de claritate și diferențiat, perfecțiune tehnică. Repertoriu amplu, atât clasic, cât și contemporan. I-au fost dedicate numeroase compoziții românești și străine.
popa (Dicționar enciclopedic, 1993-2009)POPA, Constantin (
n. 1938, Stroești,
jud. Vâlcea), medic român.
Acad. (2003),
prof. univ. la București. A înființat primul laborator de hemodinamică și metabolism cerebral (1974) și primul institut de boli cardiovasculare, al cărui director este de la creare (1995). Lucrări teoretice aplicative („Medicina nucleară și diagnosticul clinic”, „Metode de neurofiziologie clinică”, „Tomografia computerizată de monoemisie și de transmisie”, „Diagnosticul neurologic”).
popa (Dicționar enciclopedic, 1993-2009)POPA, Eugen (1919-1996, sat Julița, lud. Arad), pictor și grafician român. Peisaje („Toamna pe Valea Mureșului”, „Cheile Dobrogei”), compoziți istorice (13 Decembrie 1918) și nonfigurative („Insula verde”), tinzând către transfigurarea dinamică a realității. Ca grafician, a realizat modalități originale de figurare a spațiului.
popa (Dicționar enciclopedic, 1993-2009)POPA, Grigore T. (1892-1949,
n. sat Surănești, azi Emil Racoviță,
jud. Vaslui), medic anatomist român.
M. coresp. al
Acad. (1936),
prof. univ. la Iași și București. Cercetător la institutele de anatomie din Londra și Cambridge. Fondator al revistei „Însemnări ieșene” (1936). A tradus, cu unele completări originale, tratatul „Anatomie descriptivă și chirurgicală” de H. Gray. Cunoscut pe plan mondial pentru descoperirea și descrierea făcută, împreună cu Una Fielding, a sistemului porthipofizar, care au pus în evidență raporturile dintre aparatul endocrin și diencefal. Lucrări: „The mecanostructure of the pericardium”, „La pression du liquide céphalorachidian”, „Structure fonctionnelle de la dure-mère craniene”.
popa (Dicționar enciclopedic, 1993-2009)POPA, Magdalena (
n. 1941, București), balerină și coregrafă română. Studii la București și Sankt-Petersburg. Excelează prin mișcările pline de muzicalitate, eleganță și expresivitate. Cariera ei este legată timp de 22 de ani de Opera națională din București, unde este prim-balerină (majoritatea rolurilor clasice – „Lacul lebedelor”, „Giselle”, „Romeo și Julieta” etc.) și apoi directoare a baletului. Din 1982, carieră la Baletul național al Canadei, unde este principalul maestru de balet. Amplă activitate de profesor invitat.
popa (Dicționar enciclopedic, 1993-2009)POPA, Radu (1933-1993,
n. Cluj), istoric și arheolog român. Cercetător științific principal la Institutul de Arheologie „
V. Pârvan” din București (1963-1993). Contribuții majore asupra epocii de formare a statelor medievale românești, în care a utilizat cercetări pluridisciplinare („Țara Mureșului în veacul al XV-lea”, „La începuturile evului mediu românesc. Țara Hațegului”).
popa (Dicționar enciclopedic, 1993-2009)POPA, Temistocle (
n. 1921, Galați), compozitor român. Instrumentist (flaut, saxofon) în orchestre de jaz, de muzică pop și teatru. Melodist remarcabil. Autor de șlagăre. A compus muzică pentru 45 de filme de lung metraj, seriale T.V., spectacole de teatru; muzică corală și muzică ușoară. („Măicuța mea”, „Lalele”, „Veronica”, „În rândul patru”, „Trecea fanfara militară”, „Să cântăm chitare mea”, „Gioconda se mărită”).
popa (Dicționar enciclopedic, 1993-2009)POPA, Vasko (1922-1991), poet sârb. Lirică metaforică, care exploatează filoane folclorice și utilizează mijloacele expresive ale ironiei și parodiei („Scoarța”, „Câmpia neodihnei”, „Casa din mijlocul drumului”, „Poezii”). Antologii de poezie populară („Mărul de aur”).
popa (Dicționar enciclopedic, 1993-2009)POPA 1. Victor Ion P. (1895-1945,
n. Bârlad), scriitor și om de teatru român.
Prof. univ. la Conservatorul de Artă Dramatică din București. Regizor, pictor scenograf, animator al teatrului popular. Drame de atmosferă („Ciuta”, „Mușcata din fereastră”), comedii ilustrând triumful dragostei asupra prejudecăților („Take, Ianke și Cadîr”), piese satirice („Acord familial”). Romane inspirate din mediul rural („Velerim și Veler Doamne”) sau din viața aviatorilor („Sfârlează cu Fofează”); biografii romanțate.
2. Nicolae I.P. (1897-1982,
n. Bîrlad), critic și istoric literar român. Frate cu
P. (1). Prof. univ. la Iași. Studii de literatură română și comparată. Colaborator la revistele „Viața românească” și „Însemnări ieșene”. Animator al Centrului Cultural Francez din Iași.