polcovnicesc - explicat in DEX

polcovnicesc (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
POLCOVNICÉSC, -EÁSCĂ, polcovnicești, adj. (Înv.) Care aparține polcovnicului, privitor la polcovnic; aflat sub comanda unui polcovnic. – Polcovnic + suf. -esc.

polcovnicesc (Dicționaru limbii românești, 1939)
polcovnicésc, -eáscă (d. polcovnic). Vechĭ. Al polcovniculuĭ, de polcovnic.

polcovnicesc (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
polcovnicésc (înv.) adj. m., f. polcovniceáscă; pl. m. și f. polcovnicéști

polcovnicesc (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
polcovnicesc a. od. de sub comanda unui polcovnic: călăreți polcovnicești călări și armați FIL.