polabă - explicat in DEX

polabă (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
POLÁBĂ adj. (În sintagma) Limbă polabă (și substantivat, f.) = limbă slavă din grupul limbilor slave de apus, care s-a vorbit până în sec. XVIII pe un teritoriu situat pe cursul inferior al Elbei. – Din fr. polabe.

polabă (Marele dicționar de neologisme, 2000)
POLÁBĂ s. f. limbă slavă occidentală vorbită cândva pe cursul inferior al Elbei. (< fr. polabe)

polabă (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
polábă¹ adj. f.

polabă (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
polábă² (limbă) s. f., g.-d. art. polábei