poftire (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)POFTÍRE, poftiri, s. f. Acțiunea de
a pofti și rezultatul ei; pofteală. –
V. pofti.poftire (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)poftíre s. f.,
g.-d. art. poftírii; pl. poftíri