pofteală (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)POFTEÁLĂ, pofteli, s. f. Faptul de
a pofti; poftire. –
Pofti +
suf. -eală.pofteală (Dicționar de arhaisme și regionalisme, 2002)pofteálă,
poftéli, s.f. (înv. și reg.)
1. poftă, dorință de ceva.
2. invitare, îmbiere a cuiva la ceva; chemare.
pofteală (Dicționaru limbii românești, 1939)pofteálă f., pl.
elĭ. Fam. Acțiunea de a pofti, de a invita.
pofteală (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)pofteálă s. f.,
g.-d. art. poftélii; pl. poftéli