plătibil (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PLĂTÍBIL, -Ă, plătibili, -e, adj. Care este de plată, care trebuie plătit, care poate fi plătit. –
Plăti +
suf. -bil.plătibil (Dicționaru limbii românești, 1939)*plătíbil, -ă adj. (d.
plătesc, după fr.
payable). Care trebuĭe plătit:
poliță plătibilă la vedere. Care se poate plăti:
sumă plătibilă în rate.plătibil (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)plătíbil adj. m.,
pl. plătíbili; f. plătíbilă, pl. plătíbile