placarda (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PLACARDÁ, placardez, vb. I.
Tranz. (Rar) A pune o placardă. – Din
fr. placarder.placarda (Dicționar de neologisme, 1986)PLACARDÁ vb. I. tr. (
Rar) A afișa, a pune o placardă. [< fr.
placarder].
placarda (Marele dicționar de neologisme, 2000)PLACARDÁ vb. tr. a afișa, a pune o placardă. (< fr.
placarder)
placarda (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)placardá (a ~) vb.,
ind. prez. 3
placardeázăplacardà (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)placardà v. a afișa pe zid un imprimat.