pitagorician (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PITAGORICIÁN, pitagoricieni, s. m. Elev sau adept al doctrinei filozofului grec Pitagora. [
Pr.:
-ci-an] – Din
fr. pythagoricien.pitagorician (Dicționar de neologisme, 1986)PITAGORICIÁN, -Ă s.m. și f. Pitagoreic. [Pron.
-ci-an, pl.
-ieni, -iene. / cf. fr.
pythagoricien].
pitagorician (Marele dicționar de neologisme, 2000)PITAGORICIÁN, -Ă s. m. f. pitagoreic. (< fr.
pythagoricien)
pitagorician (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)pitagoricián (-ci-an) s. m.,
pl. pitagoriciéni (-ci-eni)