pigmentație (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PIGMENTÁȚIE, pigmentații, s. f. Pigmentare. ♦ Mod specific în care apar colorate celulele, țesuturile etc. în urma pigmentării. – Din
fr. pigmentation.pigmentație (Dicționar de neologisme, 1986)PIGMENTÁȚIE s.f. Pigmentare. ♦ Mod în care apar colorate celulele, țesuturile etc. în urma pigmentării. [Gen.
-iei, var.
pigmentațiune s.f. / cf. fr.
pigmentation].
pigmentație (Marele dicționar de neologisme, 2000)PIGMENTÁȚIE s. f. pigmentare. ◊ mod în care apar colorate celulele, țesuturile etc. în urma pigmentării. (< fr.
pigmentation)
pigmentație (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)pigmentáție (-ți-e) s. f.,
art. pigmentáția (-ți-a), g.-d. art. pigmentáției; pl. pigmentáții, art. pigmentáțiile (-ți-i-)