picaro (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PÍCARO s. m. invar. Personaj aventurier, intrigant, șmecher din literatura spaniolă din
sec. XVI – XVII. – Din
sp. pícaro.picaro (Dicționar de neologisme, 1986)PÍCARO s.m. invar. Tip de aventurier, intrigant, șmecher și necinstit din literatura spaniolă din sec. XVI-XVII. [< sp.
picaro].
picaro (Marele dicționar de neologisme, 2000)PÍCARO s. m. inv. aventurier, intrigant, șmecher și necinstit din literatura spaniolă. (< sp.
picaro)
picaro (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)*pícaro (
hisp.)
s. m.,
art. pícaroul; pl. pícaro