perfectibilitate - explicat in DEX

perfectibilitate (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
PERFECTIBILITÁTE s. f. Însușirea sau faptul de a fi perfectibil. – Din fr. perfectibilité.

perfectibilitate (Dicționar de neologisme, 1986)
PERFECTIBILITÁTE s.f. Însușirea de a fi perfectibil. [Cf. fr. perfectibilité].

perfectibilitate (Marele dicționar de neologisme, 2000)
PERFECTIBILITÁTE s. f. însușirea, faptul de a fi perfectibil. (< fr. perfectibilité)

perfectibilitate (Dicționaru limbii românești, 1939)
*perfectibilitáte f. (d. perfectibil). Calitatea de a putea fi perfecționat.

perfectibilitate (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
perfectibilitáte s. f., g.-d. art. perfectibilitắții

perfectibilitate (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
perfectibilitate f. caracterul celor perfectibile.