perdeluță(Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998) PERDELÚȚĂ,perdeluțe, s. f. Diminutiv al lui perdea (1). – Perdea + suf. -uță.
perdeluță(Dicționaru limbii românești, 1939) perdelúță și -úșă f., pl. e (d. perdea). Perdea mică.
perdeluță(Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005) perdelúță s. f., g.-d. art. perdelúței; pl. perdelúțe