perdelui (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PERDELUÍ, perdeluiesc, vb. IV.
Tranz. și
refl. A (se) acoperi, a (se) învălui ca într-o perdea (
1). –
Perdea +
suf. -ălui.perdelui (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)perdeluí (a ~) (rar)
vb.,
ind. prez. 1
sg. și 3
pl. perdeluiésc, imperf. 3
sg. perdeluiá; conj. prez. 3
să perdeluiáscăperdelui (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)PERDELUÍ, perdeluiesc, vb. I.
Tranz. și
refl. A (se) acoperi, a (se) învălui ca într-o perdea
(1). —
Perdea +
suf. -ălui.