perdeluire(Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998) PERDELUÍRE,perdeluiri, s. f. (Rar) Acțiunea de a (se) perdelui și rezultatul ei. – V. perdelui.
perdeluire(Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005) perdeluíre (rar) s. f., g.-d. art. perdeluírii; pl. perdeluíri
perdeluire(Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009) PERDELUÍRE,perdeluiri, s. f. (Rar) Acțiunea de a (se) perdelui și rezultatul ei. — V. perdelui.