pelticeală(Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998) PELTICEÁLĂ,pelticeli, s. f. (Rar) Pelticie. – Peltic + suf. -eală.
pelticeală(Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005) pelticeálă (rar) s. f., g.-d. art. pelticélii; pl. pelticéli
pelticeală(Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009) PELTICEÁLĂ,pelticeli, s. f. (Rar) Pelticie. — Peltic + suf. -eală.