patron (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PATRÓN1, patroane, s. n. 1. Cartuș (
1). ♦ Bucată cilindrică de exploziv, folosită la umplerea găurilor de mină.
2. Corp cilindric de porțelan care conține firul fuzibil al unei siguranțe electrice; bușon (
2).
3. Schiță pentru indicarea modului de legare a firelor și a ordinii operațiilor în industria textilă. – Din
germ. Patrone.