patristic - explicat in DEX

patristic (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
PATRÍSTIC, -Ă, patristici, -ce, s. f., adj. 1. S. f. Doctrină teologică-filozofică prin care s-au pus bazele dogmaticii și cultului creștin, completând Biblia și studiind viața, opera și concepția părinților Bisericii; patrologie (1). 2. Adj. (Rar) Care se referă la părinții Bisericii; care ține de patristică (1), propriu patristicii. – Din fr. patristique.

patristic (Dicționar de neologisme, 1986)
PATRÍSTIC, -Ă adj. Care ține de patristică. [Cf. fr. patristique].

patristic (Marele dicționar de neologisme, 2000)
PATRÍSTIC, -Ă I. adj. care ține de patristică. II. s. f. disciplină consacrată studiului doctrinei teologico-filozofice creștine, operelor și vieții marilor sfinți; patrologie (1). (< fr. patristique)

patristic (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
patrístic (pa-tris-) adj. m., pl. patrístici; f. patrístică, pl. patrístice

patristic (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
PATRÍSTIC, -Ă, patristici, -ce, s. f., adj. 1. S. f. Doctrină teologică-filosofică elaborată de Părinții Bisericii, prin care s-au pus bazele dogmaticii și cultului creștin; patrologie (1). 2. Adj. (Rar) Care se referă la Părinții Bisericii; care ține de patristică (1), propriu patristicii. — Din fr, patristique.