partizanat (Dicționar de neologisme, 1986)PARTIZANÁT s.n. Faptul de a fi partizan (
1); activitate dusă de partizani (
2) împotriva dușmanului. [<
partizan +
-at].
partizanat (Marele dicționar de neologisme, 2000)PARTIZANÁT s. n. faptul de a fi partizan; stare, atitudine, activitate de partizan; exclusivism. (< partizan + -at)
partizanat (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)*partizanát s. n., (atitudini)
pl. partizanátepartizanat (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)PARTIZANÁT, (2) partizanate, s. n. 1. Faptul de a fi partizan.
2. Stare, atitudine, activitate de partizan. —
Partizan +
suf. -at.