pârloagă (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PÂRLOÁGĂ, pârloage, s. f. Teren arabil lăsat nelucrat unul sau mai mulți ani, pentru refacerea fertilității lui. ♦ (Colectiv) Ierburi crescute pe un teren arabil nelucrat;
p. ext. brazda cosită de pe un asemenea loc. – Din
bg. prelog, scr. parlog.