panahidă (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PANAHÍDĂ, panahide, s. f. (
Înv. și
pop.) Parastas (făcut după 40 de zile de la moartea cuiva). ♦ Parte a prohodului care se cântă la scoaterea mortului din casă. – Din
sl. panahida.