panama - explicat in DEX



panama (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
PANAMÁ1, panamale, s. f. 1. Împletitură făcută din paie obținute din frunzele unui palmier care crește în Panama; p. ext. pălărie făcută dintr-o astfel de împletitură. 2. Țesătură ușoară de bumbac sau de in care imită panamaua (1). – Din fr. panama.

panama (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
PANAMÁ2, panamale, s. f. Afacere frauduloasă de mari proporții, escrocherie în stil mare. – Din n. pr. Panamá.

panama (Dicționar de neologisme, 1986)
PANAMÁ1 s.f. Împletitură fină din frunzele unui arbust din America Centrală; (p. ext.) pălărie făcută dintr-o astfel de împletitură. ♦ Țesătură de bumbac sau de in care imită această împletitură. [Pl. -le. / < fr. panama].

panama (Dicționar de neologisme, 1986)
PANAMÁ2 s.f. Afacere frauduloasă de mari proporții, legată de coruperea funcționarilor de stat. [Pl. -le. / < fr. panama, cf. Panama – istm care leagă cele două Americi].

panama (Marele dicționar de neologisme, 2000)
PANAMÁ1 s. f. împletitură fină din frunzele unui arbust din America Centrală; (p. ext.) pălărie făcută dintr-o astfel de împletitură. ◊ țesătură de bumbac sau de in care imită această împletitură. (< fr. panama)

panama (Marele dicționar de neologisme, 2000)
PANAMÁ2 s. f. afacere frauduloasă de mari proporții, legată de coruperea funcționarilor de stat. (< Panama, n.pr.)

panama (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
*Panamá (nume geografic) s. propriu f.

panama (Dicționaru limbii românești, 1939)
*panamá f., pl. ale. Mare delapidare de banĭ publicĭ saŭ aĭ altora (cum s´a întîmplat la facerea canaluluĭ Panamaleĭ, oraș în istmu dintre cele doŭă Americĭ). Un fel de pălărie foarte mlădioasă împletită din fășiile [!] foilor unuĭ copăcel din America Centrală și care s´aŭ răspîndit din orașu Panamá. Lemn de panamá, scoarță de quillája saponária, ale căreĭ proprietățĭ seamănă cu ale săpunuluĭ.

panama (Dicționar enciclopedic, 1993-2009)
PANAMÁ, PANAMÁ CITY sau Panamá, Ciudad de ~, capitala Rep. Panamá (din 1903), port la golful cu același nume (Oc. Pacific), situat la intrarea în Canalul Panamá; 463,1 mii loc. (2000). Aeroportul Tocumen. Pr. centru politic și economic al țării. Ind. alim., textilă, a pielăriei și încălțămintei, conf. Reparații navale. Rafinărie de petrol; fabrici de mobilă, ciment și săpun. Centru comercial. Două universități (1935, 1965). Catedrală (1673-1760); biserica San Francisco; palat municipal (1910). Districtul istoric al orașului este (1997) inclus în patrimoniul cultural universal. Întemeiat de spaniolul Pedro Arias de Avila (1519), P. a fost atacat și distrus de flota și oastea corsarului englez Hnery Morgan în 1671 și apoi reconstruit (1674) de conchistadorul Alonso Mercado de Villacorta. Din 1751, P. a intrat în componența viceregatului Noua Granada și ulterior a statului Columbia.

panama (Dicționar enciclopedic, 1993-2009)
PANAMA, Canalul ~, canal maritim care străbate istmul Panamá (Marea Caraibilor) și Oc. Pacific (Golful Panamá). Accesibil pentru nave de până la 40.000 tdW. Lungime: 65 km, de la un țărm la altul, 81,3 km de la apele adânci din Atlantic la cele din Pacific; lățime minimă: 91 m, ad, minimă: 12,5 m, 3 pereche de ecluze (canalul cu cel mai mare sistem de ecluze din lume – Miraflores). În lungul lui există o cale ferată (construită încă din perioada 1850-1855) și o șosea. Cu un trafic de peste 193 mil. t/an, este de mare interes comercial și strategic pentru S.U.A., care asigură mai mult de jumătate din trafic; aduce mari venituri statului Panamá. Principalele porturi: Colón și Panamá. V. și statul Panamá.