panacod (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PANACÓD, panacoade, s. n. Scândură de anumite dimensiuni, care se acoperă cu o cârpă curată și pe care se așază bucățile de aluat înainte de a fi introduse în cuptor; formă, tipar pentru aluat. – Din
ngr. pinakotí.panacod (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)panacód s. n.,
pl. panacoádepanacod (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)PANACÓD, panacoade, s. n. Scândură de anumite dimensiuni, care se acoperă cu o cârpă curată și pe care se așază bucățile de aluat înainte de a fi introduse în cuptor; formă, tipar pențru aluat. — Din
ngr. pinakotí.