osândì - explicat in DEX

osândi (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
OSÂNDÍ, osândesc, vb. IV. Tranz. (Pop.) 1. A condamna, a pedepsi (printr-o sentință judecătorească); a pronunța o sentință de condamnare (împotriva cuiva). ♦ P. ext. A dezaproba, a înfiera, a critica, a judeca. 2. A sili, a obliga; a forța, a constrânge. – Din sl. osonditi.

osândi (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
osândí (a ~) (pop.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. osândésc, imperf. 3 sg. osândeá; conj. prez. 3 să osândeáscă

osândì (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
osândì v. a condamna.