ospătarnic(Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998) OSPĂTÁRNIC, -Ă,ospătarnici, -ce, adj. (Reg.) Ospitalier. – Ospătar + suf. -nic.
ospătarnic(Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005) ospătárnic (reg.) adj. m., pl. ospătárnici; f. ospătárnică, pl. ospătárnice