osc (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)OSC, -Ă, osci, -ce, s. m. și
f.,
adj. 1. S. m. și
f. Persoană care făcea parte dintr-o veche populație din Italia centrală sau care era originară de acolo.
2. Adj. Care aparține oscilor (
1) sau care se referă la osci. – Din
fr. osque.